ID Digital – adio buletin de carton, bun venit Big Brother cu WiFi!

România, patria unde încă mai avem cozi la ghișee, ștampile care par relicve de muzeu și tanti de la primărie care tastează cu două degete, a decis, în 2025, să facă un salt în viitor: cartea de identitate electronică. Pe scurt – bye-bye plastic banal, hello chip care știe despre tine mai multe decât știi tu însuți.

Dar nu suntem singuri pe drumul ăsta – UK a anunțat oficial că implementează identitatea digitală. Și, desigur, marele veteran în domeniu e China, unde cetățenii au identitatea digitală integrată în tot: de la cât timp stai pe TikTok (pardon, Douyin) până la câte tigăi ai cumpărat pe Taobao.

Cum funcționează identitatea digitală?

Imaginează-ți un fel de „Facebook al statului”: un profil complet cu datele tale, scorul tău de bună purtare, istoricul tău medical, preferințele tale de shopping și, cine știe, poate chiar playlist-ul tău de pe Spotify. Totul într-un singur loc, controlat, centralizat și, bineînțeles, „pentru binele tău”.

În China, de exemplu, sistemul de credit social este direct legat de identitatea digitală. Ai traversat strada pe roșu? Ai pierdut puncte. Ai cumpărat prea multe beri? Minus puncte. Ai donat sânge sau ai pupat portretul liderului? Plus puncte.

Rezultatul? Nu mai poți să-ți iei bilet de avion sau să faci credit dacă nu ești băiat/fată cuminte.

Beneficii (cel puțin pe hârtie)

Simplificarea birocrației: adio cozi la ANAF și CEC, totul online. Acces rapid la servicii: îți faci pașaportul din pat, eventual între două episoade de Netflix. Siguranță sporită: mai greu să-ți fure cineva identitatea… în teorie.

Dezavantaje (aici se încinge grătarul)

Control total al statului: „Big Brother is watching you” nu mai e o metaforă, e o funcție standard. Manipulare prin scor social: azi nu mai poți lua credit, mâine nu mai poți lua nici un covrig pentru că ai postat un meme cu politicieni. Riscuri de securitate: dacă hackuiește cineva sistemul, nu-ți fură doar cardul, ci viața întreagă.

Și România?

România intră în acest joc cu pași mărunți și mari iluzii. Ne imaginăm deja cum tanti de la primărie îți spune:

– „Nu merge sistemul, dar dacă vrei, îți dau un cod QR scris cu pixul pe spatele unei chitanțe.”

Ironia e că noi încă n-am reușit să digitalizăm complet dosarul cu șină, dar vrem identitate digitală. E ca și cum ai vrea să sari direct la iPhone 20, deși încă folosești Nokia 3310.

Concluzie

Identitatea digitală poate părea soluția magică: mai puțină hârțogăraie, mai mult „smart living”. Dar adevărul e că în spatele tehnologiei se ascunde și mai mult control. Întrebarea nu e „dacă” o vom adopta – asta e clar – ci „ce facem când statul decide să ne ia din puncte pentru că am comentat ironic pe Facebook despre ministru”?

Până atunci, liniște: bucurați-vă de noua voastră identitate digitală, cu un chip mic și prietenos care știe despre voi tot ce ați vrea să uitați.