Disclaimer: Acest articol se va focusa pe modul în care cele 2 platforme funcționează și eficiența serviciilor oferite de către ele utilizatorilor raportat la timpul petrecut în cadrul lor, banii investiți și rezultatele oferite, nu pe partea de interacțiune socială a utilzatorilor ei.

Introducere

Probabil că nu v-ați gândit să asezați cele 2 aplicații una lângă cealaltă. Una etichetată ca fiind platformă de dating, cealaltă etichetată ca fiind paltformă social media de business orientată pe angajare. Totuși în contextul potrivit cele 2 se focuseaza pe același lucru: Maximizarea profitului companiei ce deține aplicația prin simularea oferirii de servicii.

Să începem deci să analizăm cum cele 2 platforme se focusează mai întai pe maximizarea profitului, colectarea unui venit cât mai mare din rândul utilizatorilor, colectarea datelor personale ale utilizatorilor, determinarea lor să petreacă cât mai mult timp în utilizarea lor si abia la FINAL îndeplinirea scopului declarat al platformei.

Istoric LinkedIn

Conform Wikipedia LinkedIn a fost fondată în decembrie 2002 de Reid Hoffman și membrii echipei fondatoare de la PayPal și Socialnet.com.

În martie 2006, LinkedIn și-a atins prima lună de profitabilitate. În aprilie 2007, LinkedIn a ajuns la 10 milioane de utilizatori. În februarie 2008, LinkedIn a lansat o versiune mobilă a site-ului.

În iunie 2016, Microsoft a anunțat că va achiziționa LinkedIn pentru 196 de dolari pe acțiune, o valoare totală de 26,2 miliarde de dolari. Microsoft ar permite LinkedIn „să-și păstreze marca, cultura și independența distincte”. Analiştii credeau că Microsoft a văzut oportunitatea de a integra LinkedIn cu suita sa de produse Office pentru a ajuta la integrarea mai bună a sistemului profesional de reţea cu produsele sale. Acordul a fost finalizat pe 8 decembrie 2016.

În mai 2023, LinkedIn a redus 716 de poziții de la cei 20.000 de angajați. Mișcarea, potrivit unei scrisori a CEO-ului companiei Ryan Roslansky, a fost făcută pentru a eficientiza operațiunile afacerii. Roslansky a mai spus că această decizie ar avea ca rezultat crearea a 250 de oportunități de angajare. În plus, LinkedIn a anunțat și întreruperea aplicațiilor sale locale de locuri de muncă în China.

În iunie 2024, Axios a raportat că LinkedIn testa un nou asistent AI pentru utilizatorii săi Premium plătiți.

Istoric Tinder

Conform Wikipedia Sean Rad a lansat Tinder la un hackathon la incubatorul Hatch Labs din West Hollywood, județul Los Angeles, California, Statele Unite în 2012

Funcția de selecție a lui Tinder, care inițial se baza pe click, a evoluat în funcția de glisare a companiei. Caracteristica a fost stabilită atunci când Rad și Badeen, interesați de gamification, au modelat caracteristica pe un pachet de cărți. Badeen a simplificat apoi acțiunea după un proces pe o oglindă de baie. Tinder a fost creditat cu popularizarea funcției de glisare pe care o folosesc acum multe companii

Până în octombrie 2014, utilizatorii Tinder au completat peste un miliard de glisări pe zi, producând aproximativ 12 milioane de „matchuri” pe zi. Până atunci, utilizatorul mediu Tinder a petrecut, în general, aproximativ 90 de minute pe zi pe aplicație.

În 2015, Tinder și-a lansat funcția „Rewind” și funcția „Super Like” și și-a retras funcția Tinder „Moments” și „Last Active”. În ianuarie 2015, Tinder a achiziționat Chill, dezvoltatorul Tappy, un mesager mobil care folosește „imagini și efemeritate”.

În 2016, Tinder a fost cea mai populară aplicație de întâlniri din Statele Unite, deținând o cotă de piață de 25,6% a utilizatorilor lunari. La apelul companiei privind veniturile din al treilea trimestru, directorul general al Match Group, Greg Blatt, a descris populara aplicație de întâlniri Tinder drept o „rachetă” și „viitorul acestei afaceri”.

În septembrie 2016, compania a inițiat și testarea funcționalității sale „Boost” în Australia. Funcția a intrat în funcțiune pentru toți utilizatorii în luna octombrie a acelui an.

În octombrie 2016, Tinder a anunțat deschiderea primului său birou în Silicon Valley, în speranța de a recruta mai eficient angajați tehnici.

Analiza platformelor

Facând o simplificare a scopului utilizării, în cele mai multe situații LinkedIn este folosit pentru intermedierea interacțiunii inițiale dintre angajator si posibil angajat. Angajatorul posteaza un job cu anumite cerințe și angajatul aplică pentru el sau angajatorul caută pe platformă utilizând anumite filtre un posibil candidat potrivit pentru poziția vacantă . Simplu nu? Așa pare la prima vedere…

Problemele care apar sunt următoarele:

1. Numărul mare de aplicanți și selecția lor
   Când angajatorul posteaza un job, numărul de aplicanți este foarte mare, majoritatea lor fiind incompatibili cu acea poziție astfel timpul și efortul selecției celor mai potriviți devine ineficient de lung. Soluția platformei? Introducerea unor întrebări filtru ce ar trebui să separe candidații incompatibili cu poziția de cei potriviți care de multe ori nu funcționează corect, rezultatul fiind uneori invers. 🙃
2. Profiluri paralele cu abilitățile reale ale candidatului
   Când recruiterul filtrează profilele disponibile, de cele mai multe ori algoritmul de cautare și filtrare nu oferă rezultatele potrivite sau ignoră profilele unor candidați care ar fi putut fi potriviți din cauza lipse cuvintelor cheie pe baza cărora s-a efectuat căutarea. De asemenea sunt și profiluri de candidați cu descrieri a abilităților paralele cu realitea doar doar prind un interviu și eventual reușesc să „pună mâna pe un job ” 🤏
3. Iluzia abundenței
   Pe LinkedIn sunt oficial prezente 59 milioane companii ( cam cât populația Italiei ca idee 🤌🏻 ). Conform statisticilor în fiecare minut 6 candidați găsesc un job prin patforma ceea ce sună bine până realizezi că in fiecare secundă în jur de 140 aplicări sunt trimise.
   Ai o șansă statistică de 3 % ca aplicarea pe o poziție să se materializeze într-un job. 🎉
   Mama mia ce matematica bună ! Cifrele sunt in „favoarea” utilizatorilor. 🧮
4. SCAMMERI !
   Mai ales din perioada pandemiei platforma s-a umplut de profiluri false și scammeri pozând în recruteri ce sunt în căutarea datelor tale personale pentru a le folosi în scopuri nelegitime. Doamne ce le-aș da cu ceva de cap ! 🪓
5. Ascunderea joburilor potrivite
   În secțiunea „jobs” regăsim categoria ” Jobs where you would be top applicant sau Job search smarter with Premium ! „
   Se presupune că mă ajuți să îmi găsesc un job dar tu, platformă „minunată” intai vrei banii mei. 💸

Facând o simplificare a scopului utilizării, în cele mai multe situații Tinder este folosit pentru ca utilizatorii ei ce par compatibili să se întâlnească cu scopul interacțiunii sociale. Asta dacă „apare matchul” între ei căci asta se întâmplă doar pentru 10% din profilurile masculine si 90% din cele feminine. Pare că aplicația funcționează în favoarea tuturor nu-i așa ?

Problemele care apar sunt următoarele:

1. Număr zilnic limitat de alegeri ( swipeuri )
   Ai voie doar un număr limitat de alegeri, după epuizare ți se cere upgrade la cont. 🪙
2. Filtrele ascund unele rezultate
   Chiar dacă selectezi anumite filtre nu vor fi afișate toate rezultatele compatibile.
3. SCAMMERI !
   Platforma este plina de profiluri fake cu persoane râu voitoare în spatele lor ce vor să exploateze naivitatea și stima de sine scăzută a utilizatorilor cu care s-au „matchuit”
4. Iluzia abundeței
   Procentul de utilizatori femei este de aprox. 25% iar procentul de utilizatori bărbați este aprox 75%. Femeile au parte de o presupusă abundență de care abuzează pe când bărbații pe lângă că au număr limitat de alegeri, cele compatibile sunt ascunse sau „împinse” la „coadă” și sunt forțați să plătească funcții premium pentru a ajunge la puținele „matchuri” avute
5. Profiluri paralele cu adevărata persoană
   Din dorința de validare si „matchuri” mulți utilizatori ai aplicației „pozează” în alt ceva decât sunt ei ca persoane. Creând astfel o imagine greșită aducănd dezamăgiri de ambele părți în momentul eventual al unei întâlniri.

Concluzia din comparația celor 2 platforme

După cum ar trebui să se observe din problemele întâmpinate în utilizarea celor 2 platforme multe din ele sunt la bază aceleași

1. SCAMMERI !
   Ambele platforme sunt pline de scammeri și profiluri false
2. Iluzia abundeței
   Ambele dau impresia unui număr mare de alegeri care de multe ori la final e egal cu 0
3. Costul si timpul
   Ambele pentru rezultate cer timpul și banii utilizatorilor
4. Frustrări și stimă de sine scăzută
   O utilizare îndelungată a lor fără rezultate aduce utilizatorilor nimic alt ceva decât sentimente negative !

La final pentru aprofundarea subiectelor vă recomand câteva clipuri youtube.